Scăldat-am păcatele în adâncul iadului
Și mai aprig s-au aprins,
Scânteie de virtuți se depărtau șiroaie,
Candela de bunătate pâlpâind a suferință,
Unde ești Tu, Doamne, să mă lepezi de păcate?
Spală-mi fruntea schimonosită în amare tânguieli,
Căci a venit și Ziua Sfintei Tale Învieri.
Fie-ți milă și de-a mea râvnită mântuire
Și mă curăță de nedreptate.
Doamne, fă-mă vrednic de al Tău Scump Cin,
Și mă scutură iar de aceleași haine prăfuite de păcate.
Dă-mi să beau din Dulcea Puritate ca să nu însetez pe veci
Și nu privi la al meu pahar de venin ce ți-am dăruit necontenit,
Umple-mi inima cu al Tău Dar și deschide a ei umilă fereastră
Spre izvoare limpezi de senin duhovnicesc.
Iartă-mă a mia oară, căci știu că voi greși ca întâia oară,
Ia-mă Tu de mână și mă învăluie cu iubire părintească,
Și cu dor eu mă voi aduna în fărâme de păcate,
Să-ți aduc prinos și laude căci azi sunt fiica Ta!
(17 aprilie 2014, 22:20)
