Zdrențe de suflet

Gând la gând

Și voce în voce

Doar altminteri se desparte,

 Se întretaie în privire

Și se sperie de amăgire.

Însă vântul cel șăgalnic

Îi adună visele tainic

Și se joacă frenetic

În părul ei bezmetic.

Pentru că și stelele

S-au vorbit între ele

Să-i împletească luminos,

Printre șuvițe aurite,

O cunună de dorințe

Parfumate, colorate,

În speranțe adunate.

Dar te întrebi tu oare?

Câte vise i s-au spulberat în zare?!

O să vezi un suflet zdrențuit

Și de ”gloanțe” omenești găurit

Căci și tu ai fost acel trecător

Ce a fost la fel de înșelător

Și i-a ars cu nepăsare

Acea urmă de visare...

(3 octombrie 2015, 23: 30)

Cânt în doi

Un atuu s-a strecurat în palmă,

Dar se prinde în năframă

Și când umblă mai bezmetic,

Se agață în părul ei, frenetic.

Crede că-i loc de zăbavă

Printre rânduri de șuvițe

Și prin versuri de poem amorezat,

El îi încântă auzul prin glas botezat.

Ciripit de păsărele îi adună

Și din dragoste, ei răsună

O doină șoptită în pas vioi,

Căci dulce se împletește graiul în doi!

(12.08.2015, 05: 07)

Pasărea cerului sunt eu...

Și da, azi sunt pasărea cerului,
Zbor liber în nori cu gheață,
Mă topesc în aripile neantului
Și respir un aer înalt de viață.

Mă bucur în zbor lin
Să văd că nu-i de șagă
Să mă înalț spre culmi în declin.
Dar am o idee vagă!

Să mă arunc în neștire,

Să uit de mine,

Să fiu senină-n zare

Și să zâmbesc când nu mi-e bine!

Pot atinge raze de soare,

Pot simți picuri calzi de ploaie,

Dar totuși nu-i de mirare

Căci văd și curcubeul cum se îndoaie.

Doamne, câtă bucurie pot avea

În pieptu-mi golit de vise aievea

Pentru că cerul mă îmbrățișa adesea

Și îmi șoptea serafic:

Bine ai venit, iubirea mea!

(1.07.2015, 19:13)

Efemeră prin bucurie

Ce poate fi mai frumos

Decât să-ți auzi liniștea sufletului

Cum zornăie în susur de apă,

În amurgul pădurii...

Cum urlă bocetul trist al disperării

Și cum se sufocă 

În seninul razelor din frunze...

Zburdă, fericire,

Liberă prin poieni.

Adapă-ți setea în hău

De cânt de păsărele.

Zâmbește zilei de azi,

Căci cea de ieri a murit

Și învie pacea

Ce o respiri acum

Spre foșnete de vreascuri! 

Reaprinde chiar și nestatornicia

Și închircește-o bine

În credință, speranță și dăruire.

Bucură-te, suflete!

Inspiră adânc și cu evlavie!

(24.06.2015, 10:28)

Părintelui Justin...

Am venit părinte să îți cer

În umilă rugăciune,

Bunătate de vei vrea,

Să-mi sădești în suflet ponegrit

Și să fereci prin smerenie,

O adâncă bucurie

Ce s-o dăruiesc cu mărinimie!

Tu părinte, nu uita de mine

Când la Hristos te-ai înfățișa

Și vorbește-I și de mine,

Un scuipat de tină

Într-o lume de netihnă!

(23.06.2015 , 19:48)